Digitalizarea economiei Romaniei – raport CE DESI 2020

Digitalizarea economiei României a rămas în urmă față de media europeană și în 2020, în ciuda vitezelor mari de internet și a prețurilor scăzute, afirmă Comisia Europeană în raportul anual privind indicele economiei și societății digitale (DESI)

 

România stă bine la viteze mari de internet și prețuri scăzute

România înregistrează cele mai bune rezultate la capitolul conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. România se situează pe locul 11 în ceea ce privește conectivitatea. În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea. Pe ansamblu ne plasăm pe primul loc în UE în ceea ce privește prețurile pentru conexiunea în bandă largă.

Competențele digitale ale utilizatorilor sunt sub cele elementare și nu s-au înregistrat progrese

România se situează pe locul 27 din cele 28 de țări ale UE în ceea ce privește capitalul uman, stagnând în această privință comparativ cu anul precedent. Nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE. Competentele utilizatorilor se regasesc in obiceiurile de consum și includ mai degrabă utilizarea de bază a motoarelor de căutare, rețelelor sociale și platformelor de streaming, în scop majoritar recreativ.

Suntem pe ultimul loc în UE la utilizarea serviciilor de internet

România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, ceea ce corespunde cu cel mai scăzut nivel de competențe digitale elementare în toată țara. Unul din cinci români cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani nu a utilizat niciodată internetul (media UE: 9%). Utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumpărăturile online (29%), consumul de informații (55%), precum și consumul de muzică, materiale video și jocuri online (63%) sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale UE, în special din cauza unei lipse de încredere în tehnologia digitală și a lipsei de competențe.

Integrarea tehnologiei digitale de către companii și mediul de afaceri rămâne redusă

Doar 23% dintre firme utilizează sisteme digitale pentru schimbul de informații, cu mult sub media UE. Acest lucru se reflectă în rata scăzută de adopție a soluțiilor de digitalizare, care deși oferă avantaje competitive mari (gama largă de domenii și variante, automatizare, costuri reduse), ele sunt folosite mai degrabă punctual și datorită competențelor digitale reduse ale utilizatorilor; multe companii mici și mijlocii se rezumă la utilizarea serviciilor de email.

Serviciile publice digitale: România este pe ultimul loc în UE pentru al treilea an consecutiv

Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire a serviciilor publice digitale pentru întreprinderi, România situându-se pe ultimul loc și în această privință. Serviciile de e-guvernare sunt folosite preponderent doar de către utilizatorii de internet care trebuie să depună formulare.

Să fim în continuare optimiști: statisticile de mai sus spun, cu alte cuvinte, că există oportunități foarte bune de creștere iar pe anumite direcții (ca de exemplu implementarea de soluții de digitalizare în mediul privat și public) putem arde etape și recupera din decalajele față de media UE.

Mai multe informații în raportul oficial al CE DESI 2020 (eng).

Meniu